Ecouri de la Luncani 24-29 mai 2009

Gânduri de la surori, pentru surori

 

·        O călătorie prin… Trenul vieții: tatăl din film depășește suferința căutând un oraș nou, un serviciu nou, prieteni noi și mai ales O VIAȚĂ NOUĂ! Optimismul din acel om ne dă curaj să ne ridicăm și să privim viața cu ochii credinței, cu bune și rele. Să ne ridicăm așa cum putem ca să ajungem să ne rugăm cum trebuie.

·        Cactusul care devine floare și omida care se transformă în fluture: viața în suferință ascunde o bucurie întârziată care se cere căutată și descoperită, iar slujirea în bucurie, este viață trăită în Dumnezeu.

·        Fecioarele înțelepte și rugăciunea: să privim rugăciunea zilei ca pe o garderobă; Dumnezeu vrea ca noi să slujim bine și să strângem untdelemnul carității cu trudă din mâinile sărace pentru a ține aprinse candela evlaviei.

·        Legătura dintre Dumnezeu și oameni: trebuie să fie o legătură intimă! Imaginea olarului: Dintr-un pământ uscat și fără viață, Dumnezeu face minuni!

·        Cât de mult iubește Dumnezeu creaturile sale!

·        Meditația grăuntelui de muștar: suntem mici dar creștem prin rugăciune și perseveranță; Dumnezeu ni se pare că răspunde cu întârziere, dar cu siguranță vom primi ceea ce este mai bun de la el pentru noi!

·        Lauda pe care i-o aducem lui Dumnezeu să fie din toată inima. Nu putem fi împăcați cu Dumnezeu dacă nu suntem împăcați cu cei din jur! Imaginea rugăciunilor ca și o garderobă: Câți în Cristos v-ați botezat, în Cristos v-ați și îmbrăcat! Nu putem să ieșim din camera noastră fără haina rugăciunii personale! Fă-ți timp pentru rugăciune și Domnul îți va oferi tot ce ai nevoie! Nu poți spune “PREZENT” dacă nu te cheamă cineva!

·        Cele trei timpuri ale legământului: Chemarea din trecut se cere trăită în prezent ca un semn profetic al unirii dintre Dumnezeu și oameni care va fi desăvârșit la sfârșitul veacurilor. Să ne dăm seama de importanța timpului de dinainte și de după rugăciune, mai ales la Sfânta Liturghie, pentru adâncirea și conștientizarea harurilor primite!

·        Omul fără rugăciune, seamănă cu o mlădiță fără butuc. Fără rugăciune suntem niște creaturi reci. Zilnic noi trăim un nou început!

·        Viața unei surori fără rugăciune este ca un vas cu flori fără apă. Bunul Păstor nu ne părăsește în fidelitatea sa nici atunci când noi ne arătăm infideli.

·        Să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru sănătate, dar și pentru suferință; fiindcă ea ne maturizează și ne conștientizează că Dumnezeu este atât Mântuitorul, cât și sănătatea noastră cea adevărată.

·        Parabola cămilei : Rugăciunile: Of! Of, of! Și Amin ! Mulțumesc Doamne pentru tot ceea ce am! Nu ne rugăm doar atunci când suntem aproape de prăpastie, ci în fiecare clipă a vieții noastre!

·        Să cerem lui Dumnezeu harul unei priviri SACRAMENTALE, adică să nu lăsăm privirea inimii noastre să se oprească la ce văd ochii noștri trupești, ci să putem privi bunătatea Domnului pe pământul celor vii, dincolo de toate greutățile! Mâna lui Dumnezeu ne ocrotește neîncetat iar Cuvântul Lui este o sevă de viață pentru noi care suntem mlădițele sale!

·        Să încercăm să privim și să depașim încercările din viața noastră cum Cristos a privit și a primit încercările din viața Lui!

·        Să nu ne oprim fidelitatea în rugăciune după terminarea reculegerii, ci să continuăm în viața de zi cu zi ceea ce este important și vital pentru noi!

·        Iubirea Bunului Păstor ne cheamă pe nume și așteaptă să ne lăsăm cuprinse de brațele Sale! Maica Tereza: "În lume este mai multă foame de iubire, decât de pâine!" În legătură cu parabola fecioarelor înțelepte: candela evlaviei are nevoie de untdelemnul carității!